De pe la inceputul anului acesta, Horatiu Malaele si-a pus in cap sa regizeze ” O scrisoare pierduta” si chiar a reusit. Nu despre calitatile regizorale ale lui Malaele vreau sa vorbesc, ci despre topica scaunelor si lojelor din Teatrul National.
Am primit invitatie de la o profesoara a fiului meu sa mergem la teatru. Fiind vorba despre Caragiale (intrebare: care sunt clasicii literaturii romane?), am acceptat fara ezitare si iata l pe fiul meu cu biletele indesate in cartea de matematica.
Le iau (ca pe ”Doua Lozuri” castigatoare) si citesc unde sunt locurile. Nu suna prea rau..era randul 1, dar loja era de rang 2. Ce mi-am zis?! gandindu-ma la Ateneul Roman unde lojele sunt chiar faine..nu poate fi un neajuns atat de mare incat sa nu te bucuri de spectacol.
Si cu toate astea, cand am intrat in loja, am crezut ca sunt intr-o telecabina si privesc in jos, catre scena, peisajul. Pur si simplu, oamenii care au probleme cu altitudinea nu pot sta in acele loje de rang 2, pentru ca li se va face rau. Loja 3 de rang 2 de la TNB are, de asemenea, vedere in podul teatrului, unde se odihnesc, ingramadite unele peste altele, scaune si alte resturi din recuzitele fostelor piese.
Bineinteles ca o problema majora o reprezinta si acustica.. oricat de buna ar fi, pana in pod, ajunge destul de greu. Ca sa nu zic ca trebuie sa te uiti pe telefon ca sa cauti distributia, pentru ca fetele personajelor de-abia se zaresc. Asa am aflat ca Trahanache era interpretat de Virgil Ogasanu, care are 82 de ani si din replicile caruia am auzit doar: Putintica rabdare, monser!
Si inca un aspect foarte important.. caldura, care are prostul obicei sa se ridice in partea de sus a unei incaperi, facea ca in acea loja sa ne simtim ca intr-un cazan fierbinte.. Baiatul meu a rezistat aproape doua ore, insa am plecat inainte de a se termina piesa, pentru ca i s-a facut rau. Ulterior am aflat ca au mai fost si alti colegi care au patit la fel.
Corolar: cu sau fara copii, nu va zgarciti la tarate, pentru ca luandu-va bilete in lojele de rang 2, nu faceti decat sa va frustrati ca nu auziti bine, nu vedeti bine, va poate fi rau si ati cam venit degeaba la teatru.. de fapt, nu chiar degeaba.. privelistea din pod poate fi admirata fara rezerve..
