Cuvintele de astazi sunt : carte si autentic.
Am hotarat ieri sa scriem poezii sau macar sa incercam, pentru ca ni s-a parut noua (evident subiectivi fiind) ca cele de ieri chiar au fost reusite.
O sa va dezabuzez de la inceput si va voi spune ca poezia de astazi este complet nereusita si cu dedicatie directa celui care astazi, in timp ce eu vorbeam, i s-a parut firesc sa ma intrerupa ca avea el ceva mai important de spus.
Iata asa-zisa poezie:
De fiecare dată prostul
Crede că e autentic.
Si ghici ce?!
De fiecare dată e autentic
În prostia lui.
Astăzi am vorbit cu un prost
Care in loc sa asculte
S-a grabit sa fie autentic
Crezând că ce spune
E ”cel” mai important.
De ce nu se inventează
O carte din care sa învățăm
Ca trebuie sa ascultam
Si apoi sa spunem
Ceea ce nu putem tine-n gusa?!
Si cred ca odata cu aceasta falsa poezie, s-a incheiat si acest capitol. Ne-am jucat destul!
Nedrept!
Nesimtit de nedrept…