Am vazut si io ca e Simfonic.

Si am dat cuvantului sensul din dictionar, insa tot ce am vazut a fost vocal simfonic.

Si zic ”simfonic” pentru ca a existat o orchestra in spatele ei care a acompaniat-o.

Si chiar n-a facut-o rau, insa daca ce a cantat a fost simfonic, atunci eu trebuie sa ma duc sa ma internez negresit.

Iar ea, draguta, intolita ca un inger, cu aripile ascunse sub o capa ( dar FARA spada) a cantat pana la epuizare.

Pe aceeasi linie melodica, fara nici un fel de fluctuatii, LINIAR.

Atat de plictisitor incat daca nu ocupam ultimul loc din capatul unui rand si ar fi trebuit sa deranjez o gramada de oameni, ma carabaneam de-mi scaparau calcaiele.

Poti rezista o melodie, doua, trei insa deja la a patra te poti concentra pe rochiile fetelor din orchestra.

Sau pe palaria si barba sotului Alexandrei, care canta la pian in acelasi monocord spectacol. Sau pe decorul care parca n-are nici o legatura cu usurelele iesite din gura Usurelei.

Sau pe coafura ei, pe bajbaielele ei cand uita sa intre cand canta in duet cu Narcisa Suciu.

Ori pe motul fesului purtat de femeia care sta pe randul din fata, pe orice, numai sa se termine mai repede, ca riscam sa fac fractura de mandibula de atata cascat…

Iar intre melodii si-a zis ca ar fi bine sa ne tina niste lectii de pacifism, generozitate si umanitate, aproape lacrimogene si absolut anacronice.

Daca nu am fi platit biletul, poate as fi ascultat mai cu interes mesajul..

V- am spus deja de ce nu am plecat.

Din politete pentru cei pe care ar fi trebuit sa- i ridic in picioare ca sa ies.

O concluzie este foarte clara: nu mai calc la vreun astfel de concert decat dusa cu forta sau platita cu bani grei.. Nu usurei…