Mama imi zice ca am o viata frumoasa este o singura carte scrisa de Ana Maria Sandu pe care am avut bunavointa sa o citesc.

Trebuie sa recunosc ca nu mi-as fi cumparat cartea asta, daca din intamplare mi-ar fi cazut sub ochii…De multe ori am facut greseala sa cumpar o carte doar pentru ademenitorul titlu si nu de putine ori am luat o super teapa. De-asta zic ca nu mi-as fi cumparat-o…insa, pentru ca era sortit 🙂 sa citesc aceasta carte, am primit-o cadou de Craciun. Cu indicatia clara de a fi citita pentru ca ii placuse foarte mult celui care mi-o daruise..

Ca atare, a fost la inceput un fel de datorie de onoare sa o citesc si sa comunic mai departe impresia facuta.

Ei bine, mi-a placut, chiar daca nu este neaparat fluenta in povestire…poate si unde cartea este o colectie de randuri scrise in diferite perioade ale vietii (sau cel putin eu asa am perceput)..

Are un fel foarte fain de a povesti, fara fortari penibile, fara emfaze dezgustatoare, fara artificial simandicos… e ca si cand asculti, intr-o seara de iarna, la gura sobei, lucruri de mult sau de putin timp traite, din care se ridica o savoare placuta de gutui coapte…

Ce mi-a placut cel mai mult este ca, dupa ce am citit cartea, aceasta a ”nascut” inca 12 carti pe care mi le-am luat de pe Elefant, ca sa vad daca Ana Maria Sandu a citit ceva ce mi place si mie.. sau nu.. vedea-voi.