Omul care muta norii. Sapte povestiri este ultima carte a lui Radu Paraschivescu, care dupa cum ati citit poate in alt articol despre el, imi starneste o admiratie inalienabila.
Nu puteam sa ratez ocazia de a merge la targul de carte si de a-l reintalni pe cel care avusese amabilitatea anul trecut sa-mi dea un autograf. Bineinteles ca faza s-a repetat si ma uitam cu disperare ca aveam toate cartile lui. Singura solutie era sa ”dublez” o carte , doar pentru a a mai avea cateva randuri de la mustaciosul plesnind de modesta eruditie .
Din fericire, am gasit ultima lui carte – ”Omul care muta norii ” si m-am repezit ca o fiara , turbata de mirosul autografului, sa-i smulg cele cateva cuvinte pe care are obiceiul sa le scrie . A fost foarte amabil si chiar ne-a amuzat atunci cand minunandu-ne de prolificitatea lui scriitoriceasca , omul a zis senin ca e normal sa fie asa…si dintr-un motiv foarte firesc.. cu asta se ocupa..
Cu asta s-a ocupat, adica cu scrisul, si in ultima lui carte. Din pacate, aceasta este printre putinele, daca nu cumva singura, care nu prea mi-a placut. Asta e. Se mai intampla.. asa cum zicea cineva: nu poti sa fii pe placul tuturor..nici macar pe al celor care te admira neconditionat, cateodata.
Cititi-o totusi, o sa va amuzati pe ici-pe colo, insa mie mi-a ramas senzatia ca ceva nu a mers prea bine…poate norii erau prea aproape de ochii mei..si omul i-a mutat, dar eu tot n-am reusit sa vad prea departe in aceste 7 povestiri. Ghinionul meu!