Radu Gheorghe ar putea fi numit ”Ucenicul vrajitor” al umorului de bun simt si al pantonimei de mare clasa. Insa ”Ucenicul vrajitor” este o imbinare absolut minunata de muzica clasica accesibila si melodioasa cu scenete umoristice pline de candoare. Da, mai exista candoare si cred ca o gasiti, daca e vorba de scena, la Radu Gheorghe.
Radu Gheorghe care, la cei 71 de ani ai sai, se tine bine de tot. Ba chiar poate executa salturi pe care nici cei mai tineri nu s-ar incumeta sa le faca. Pur si simplu, de la distanta dintre scaunul meu si scena, Radu Gheorghe pare neatins de aripa batranetii.
Dincolo de felul in care arata, m-a impresionat prospetimea si simplitatea dar in acelasi timp desuetudinea pantominelor sale. A fost interactiv cu spectatorii si a reusit sa induca o stare de bine , manifestata ”zgomotos” prin tinerea hangului cu batai din palme.
Nici nu aveai cum sa stai potolit, mai ales ca s-a cantat foarte mult Strauss dar si Ravel, Beethoven si Enescu. Au fost fragmente bine alese, antrenante, iar Filarmonica din Ploiesti a avut o prestatie mai mult decat onorabila.
Mergeti la ”Ucenicul vrajitor” si poate, ascultand fragmente din operele geniilor muzicii, va veti apropia mai mult de muzica clasica si veti dori sa o cunoasteti ”mai de aproape”.
