M-a trezit dimineata, batand cu degetul in visele mele inclestate in lupte pierdute cu ziua,
Pare ca nu sunt decat visul unei realitati care nu se va intrupa vreodata.
I-am prins mana si am fortat-o sa ciocane in geamurile altei zile,
Altei luni, altei eu..pentru ca eu, azi, vreau sa exist. Si atat.
E si asta un fel de moarte, nu-i asa?!
