Nu ți-am spus că ești frumoasă,
Te-ai fi „încrezut” peste poate,
Și ai fi plecat, stante pede,
Să-ți cauți pe cineva aidoma de frumos.
Nu ți-am spus că ești firoscoasă,
Ai fi ținut năsucu-ți perfect prea sus
Și cu greu aș mai fi putut avea parte
De o „eschimonoseală” pe cinste.
Nu ți-am spus că ești „bunăciune”,
M-ai fi privit ciudat, neîncrezător
Pentru că tu nu crezi în atracția fizică,
Rotunjimea bucilor nu te pasionează.
Nu ți-am spus multe, dar poate că,
Atunci când ne-am privit în ochi,
Poate că, atunci când ne-am atins,
Poate că, atunci când respiram la unison
Ai simțit, ai simțit, ai simțit,
Că Te Iubesc.
