L-am intalnit de mai multe ori, insa acum citeam prefata unei carti si mi-a ciocanit in memorie… Stiam ceva despre el, asa vag, cum toata lumea stie tot despre toate, dar niciodata corect sau niciodata temeinic .
Astazi mi-am facut timp si l-am ”aprofundat”, nu chiar la nivel de Nietzsche, ci doar la nivel de dictionar.
Trebuie spus ca antonimul lui apolinic este dionisiac, dar despre asta alta data sau ..mai cititi si voi. 🙂
Apolinic – referitor la zeul Apollo ; luminos, senin, echilibrat: orientat spre ordine, masura si armonie (in arta si cultura); lucid, rational.
Termen folosit de Nietzsche pentru atitudine meditativ-teoretica, bazata pe masura, echilibru, armonie, claritate in gandire.